marți, 7 august 2007

Omul ca o prada..

Hey, I'm baaack :))Dupa un BAC agitat, intratul la Jurnalism si o vacanta mult asteptata, iata-ma cu un nou post, sper sa va placa.....

Nu e nevoie sa fim sfasiati de lei, tigri, pantere sau pinguini :)) pentru a ne pierde intr-un proces de disolutie. Ce nevoie mai e de fiare, de monstri sau de fapturi mici, dar care ne pot digera pe bucati ? E nevoie doar sa ne dam mastile jos, sa nu ne mai ascundem coltii, sa aratam ca in spatele unor ochi frumosi, stau doua sfere rosii. Se spune ca prostitutia este cea mai veche meserie din lume, imi si imaginez cum in neanderthal femeile isi ofereau serviciile pentru o bucata de cine stie ce animal prindeau barbatii pe atunci. Dar cred ca si atunci, barbatii care nu beneficiau de aceste servicii, erau gelosi pe cei care prindeau animale mai mari, pentru ca aveau de unde da si altora, si pe deasupra mai si gafaiau de placere seara prin pesteri. Da, probabil si atunci acele femei erau dominate de gandul "dar de ce aia primeste mai multa carne?"," de ce aia a primit aripa?"," de ce aia sta si la foc sa nu ii fie frig?".

Exact ! Vorbesc despre gelozie, intriga, ganduri negre, care fac parte din natura umana. Acele trei elemente reusesc sa distruga ce doi sau mai multi oameni au cladit cu truda. Ce Cutia Pandorei? ala e un mit, iar din acest mit, nu stiu cate aforisme, clisee si daca te duce si imaginatia, injuraturi... Intriga e o tarfa draguta, care striga in gura mare ca e fata mare si isi gaseste o gramada de prosti care sa o creada si culmea... o data.. de doua ori... de n+1 ori. Fiecare dintre noi am trecut prin acel pat, fiecare dintre noi am fost patrunsi de ganduri de genul "ala/aia sigur are ceva cu mine.. " , "sigur imi ascunde ceva...." , "stii?! o persoana apropiata imi vrea raul", fiecare dintre noi am ajuns sa ne victimizam la un moment dat. Pana si acele persoane pentru care eu am o admiratie imensa, persoanele care nu dau doi lei pe barfe, ajung la un moment dat sa se lamenteze, sa isi bata capul cu niste ganduri absolut stupide, cu misterele universului in materie de natura umana. Intrebarea e simpla: de ce nu putem sa lasam totul sa vina de la sine? De ce trebuie sa ne complicam? pentru ca si asa ne aflam intr-un labirint tampit, unde mai dam si de tot felul de absurditati.

Intriga si gelozia sunt acele soacre care te jignesc mereu si iti dau acea ambitie negativa "maica' tu poti mai mult ! esti prost/proasta ! tu nu vezi ca fata/baiatu' lu' Aurica au tras mai mult??". Din cauza geloziei ne pierdem mintea si dam cu piciorul la ceva bun, ori ne intunecam atat de mult, incat nu ne mai recunoaste nimeni. Asta este emfaza noastra, cu asta trebuie sa avem de a face in fiecare zi, cu asa ceva cea mai sincer persoana intra cu un picior in namol. Varsam lacrimi deoarece suntem intriga si gelozia se dovedesc a fi mai bune la pat, decat bunatatea si sinceritatea, care nu au atata experienta precum cele doua tarfe.

E mai usor sa ne imaginam un lucru negativ, un lucru distructiv, ne este mai la indemana sa ne gandim ca cineva ne vrea raul si ca probabil nu doarme noaptea pentru ca iti merge tie bine. Ne simtim mai in largul nostru cand barfim, cand punem in evidenta greselile altora, ne este mai usor sa fim dezamagiti de prieteni pentru ca ne gresesc, uitand ca au fost momente cand ne-am luat-o rau in freza, iar acei prieteni au fost langa noi, este mai usor sa ne suparam la cea mai mica insulta sau sa interpretam aiurea anumite vorbe. E mai usor sa murdaresti, decat sa cureti...

De ce se spune ca asta e natura umana? Eu nu vreau sa cred asta, eu nu vreau sa murdaresc un covor atat de frumos tesut precum prietenia, eu nu vreau sa imi bat joc de acele culori pentru care am muncit ani de zile si nu vreau ca toti tampitii sa calce neinvitati in casa mea si mai ales pe covorul pe care l-am pus cu atata drag in centrul locuintei.
Eu nu dau doi bani pe barfe si mai ales pe jigniri fara fond, nu iau in seama toti ratatii care ma injura pentru ca nu au altceva de facut.
Daca cineva crede ca ma incadrez in tipologia baiatului finut, care lasa de la sine, eu ma aprind repede si raspund dur si mai ales imi apar cu tarie ce e al meu si pe cei dragi mie.

3 comentarii:

fily spunea...

hehe viatza mea..nu vreau sa comentez nik vreau doar sa`ti zic k sunt d acord cu ceea ce ai zis...pop jurnalistule:*

biby spunea...

hmmm nu am ce comenta tot ce ai zis e adevarat...kiss u cangur mic si pitic:*:*:*:*

Ramy spunea...

uffff...ai facut-o pana la urma...true ceea ce ai spus...tare mult as vrea sa-l citeasca o gramada de oameni...nu numai cunoscutzi...k poate intr-un fel sau il altul...se rezolva ceva....de disparut nu vor disparea....k nah...dar poate vom gandi cu totzii de 15x pana a crede un lucru venit din exterior...u know that I mean, no?!