Jurnalul unui tanar soldat

Iubesc oamenii, pentru ca ei sunt cea mai importanta creatie a Lui Dumnezeu. Nu sunt capabil de ura impotriva celui care putea foarte bine sa fie in locul meu.. sa fie fiul parintilor mei. Iubesc pe cel care ma face sa iubesc, la fel cum iubesc pe cel care ma face sa rad cu pofta si reuseste sa imi umple ochii de vise. Ador pe cel care strabate oceane, doar sa stea cateva ore cu mine la un ceai, la fel cum apreciez pe cel care imi multumeste cand tin usa deschisa la lift. Simpatizez pe acela care asculta la nebunie Linkin Park, Placebo sau Metallica si nu se sfieste sa se manifeste prin niste acte parca iesite din tiparul de zi cu zi, cum la fel de mult consider ca e fascinant sa ma uit la doi prieteni foarte buni, cum isi dau sufletul pe teren intr-o finala de baschet... pentru ca .. "sunt ai mei" si uneori eu pot fi acela care le paseaza o minge. Nu ii pot uita pe aceia care au ajuns in RAI, cum nu pot uita nicicand faptul ca exista lume care imi poarta grija aici, pe pamant, cat si acolo sus...

Le transmit un zambet curat celor care ma critica atunci cand gresesc, facand-o spre binele meu, un zambet la fel de curat precum si cel pe care il transmit si celor carora "le-a fost dor de mine si considera ca nu m-am schimbat deloc" :))

Stima pentru cel care alearga pentru o medalie la Olimpiada, e aproape la fel de mare ca cea si pentru cel care cauta un leac pentru cancer .. si cea mai mare e totusi stima pentru o mama care isi creste copilul, cu mari sacrificii... fara sa isi mai cumpere ceva de imbracat nu stiu cati ani, sa renunte la pachetul de tigari zilnic si la cafeaua scumpa.. femeia care este in stare sa mearga pana la Dumnezeu si inapoi, numai sa isi vada copilul sanatos.. femeia care isi va alinta odrasla, chiar si cand aceasta din urma va avea 40 de ani... fiinta care va plange si atunci cand ingerasul ei va termina liceul, dar si cand acesta va suferi din dragoste si va intra intr-o depresie.

Mi-e dor de cei cu care am vazut cum soarele rasare din mare, inveliti in cearceafurile din camerele de la cazare, langa un foc care parca il cunostea pe soare de o viata... un foc facut dintr-o cusca de caine ;)).. cum mi-e dor de cei imprastiati prin diferite colturi ale lumii si pe care i-am vazut prea putin la fata.

As pleca departe pe o insula cu cei care rad la glumele cretine, pe care le fac, cu cei care imi pun o bere in fata sau un pahar cu vin. As lua pe cel care a stat patru ani coleg de banca in liceu, pe cel care cu care am facut bussines-uri in aceeasi ani grozavi, pe cea care incearca mereu sa ma scoata la un suc :)) si care ma trimite mereu dupa tigari, pe fata a carei feblete eram in clasa a 9-a, pe cel cu care ma chinuiam sa impresionam fetele cantand la chitara si care ma striga in orice moment al zilei "Skipaaaneee!!" :)), pe cei doi ce au stat in fata mea 4 ani de liceu si pe al caror ajutor am putut conta mereu, pe zurlia de rockerita care juca "ascunselea" in padure pe la 12 noaptea :)), pe fata care ma striga "brother" prin clasa, pe sefa... pentru tot ce a facut pentru "turma" si pentru cate am reusit sa invat de la ea, pe cea care scoate si acum un "daaaniiii" inconfundabil si care din cand in cand mai poarta o conversatie in somn cu "de-al de noi" :)), pe vecinica mea, pe cel care mi-a spus cu ani in urma "manolita, cum te cheama?", pe cel care downloada imnul Albaniei in laboratul de info, pe cel care ne cerea ostentativ pe gang, un Kent, pe cel ce credea ca am mari sanse sa ajung presedinte :)) si ne-a tradat dupa doi ani de convietuire :)), pe "mogulul meu" ... pe surioara mea... pe el.. pe ea... pe el.. pe ea...

Daca as fi avut o surioara de sange, as fi vrut sa fie acea persoana care mi-a zis: "Sa ai parte de o sotie cu o gura ca a mea" :)), daca as fi avut un frate, as fi vrut ca acesta sa fi fost cret si sa imi faca rost de incarcator :)). Daca ar fi trebuit sa am trei umbre tot timpul, acelea ar fi trebuit sa fie cu siguranta cei de care ma rog acum sa vina la facultate luni :))

Daca as rataci ani grei, m-as intoarce intr-un final acasa, la liceul meu :) pentru ca voi sti intotdeauna drumul...

Daca mi s-ar face cadou trei jucarii de plus, ar trebui sa fie un bibyloi, o cangurita pitica si o crisuka :))

Daca maine ar trebui sa predau cuiva viata mea.. scrisa in stilou, acea persoana ar trebui sa fie nascuta in aceeasi zi cu mine si sa aiba ochi albastri :)

Daca cineva ar putea sa intre in camera, in timp ce ajung in ultima faza a nebuniei mele, acea persoana trebuie sa fie ... speciala.

Daca exista o persoana, care i-as da pana si cheia de la apartament, inseamna ca exista o persoana ce mi-a reprosat ca am slabit "ca un ogar" :)

Daca as muri si as avea mai multe vieti, singura persoana care ar putea sa ma "reactiveze", este persoana careia am uitat sa ii zic un LMA de 8 martie.

Daca mi s-ar indeplini o dorinta as vrea SA NU IMBATRANESC NICIODATA SI SA MA IUBEASCA LUMEA CA ACUM.

Daca ar fi sa fac un drum lung si sa nu se mai stie de nimeni, sa intelegeti ca tot ce am facut, e ca sa va dau un motiv sa va aduceti aminte de mine, motive sa am ce povesti copiiilor mei.

Iar tu.. nu te speria... oricum suntem deja doua stele pe cer, ce vor lumina mereu :)