Somnul in gara e delicios, prin simplul fapt ca intr-un interval de timp visul tau va deveni realitate: opreste trenul pe linia 3, spre Bucuresti Nord. Somnul pe o banca in parc este sanatos pentru ca beneficiezi de o cantitate mai mare de oxigen, de cantatul pasarilor si de privirile protectoare ale trecatorilor. Dormitul in fotoliu nu este deloc confortabil, insa poate genera vise frumoase sau o stare de beatitudine, asta daca mai esti cu cineva in camera si sforaie. "Ce le da, ce le da!" , cam asta iti trece prin minte.. si mai ales cand incerci sa iti intinzi picioarele pe patul de langa, iar una din cele trei persoane din pat ti le da la o parte. "Ce comic e ! Si asa a dormit la fel de mult ca si mine" , imi trece prin gand. Si totusi de ce sa dorm eu alea zece minute in plus? nu-i asa Radule? :))
Stresul este umbra care ne proiecteaza atat pe lumina, cat si pe intuneric. Linistea este deja o himera. Am uitat sa fim linistiti ... Parca si marea este stresata, parca nici nu mai vrea sa astepte pana la vara.. Stresul provoaca boli precum cancerul.. stresul cheleste... stresul iti aduce insomnii... stresul iti da o stare de nesiguranta... stresul te face un dobitoc !
Stam plictisiti, in propria cusca a mentalitatii noastre de ciubote atomice, fara sa ne dam seama, ca tot la noi este cheia. Pierdem persoane dragi, fara sa ne dam seama ca putem totusi sa facem un drum de cateva statii de tramvai sau metrou. Spurcam niste relatii, pentru ca ne este sila sa iesim din casa sau sa ridicam un lucru si sa il punem la locul lui.
Pun pariu ca in cativa ani, o sa ne fie sila sa folosim si hartia igienica sau sa mai spunem pardon dupa ce ragaim. Ah.. poate asa ne stergem si conturile dupa hi5.
Abonaţi-vă la:
Postare comentarii (Atom)


2 comentarii:
conturile "dupa"...?..mai bucuresteanule....pardon...jurnalistule... ;))
nu stresul te cheleste.... boala dobandita din cauza lui.. :))..stresatule... ;))
ooooofffff...:))) ...hai k si hai cinciu e bun la ceva...:D... eu mi'am gasit colegii de la gradinita de p urma lui..cu care nu mai vorbisem de 8 ani desi orasu meu e asa mik inkt mi se parea imposibil k nu mai auzisem de ei de atata timp
in rest..:))...:D aia cu stresu...km asa e...adik 2 ore m'am pierdut si eu akm cateva zile de lume..."m-am ascuns" fara muzik, tv, pc, mobil p al padure...si cand am ajuns acasa aveam nuj cate apeluri ratate...frate...deci m'am stresat mai mult k am telefon decat k nu l'am luat cu mine:))
Trimiteţi un comentariu